la-Satu Mare.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii satmarenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Haioșele de casă, prăjiturile deosebite gătite tot mai rar

Agerpres

 

Prăjituri pregătite în Ardeal de obicei în preajma sărbătorilor de iarnă, haioșele adevărate, după rețetă de casă, se găsesc tot mai rar. Haioșele devin cu totul și cu totul speciale când sunt gătite cu multă dragoste pentru prieteni, așa cum face Maria Magdalena Matei, referent în cadrul Centrului Cultural ''G.M. Zamfirescu'' din municipiul Satu Mare.

Lucrând la o instituție de cultură, cei care nu o cunosc bine pe Maria sunt luați prin surprindere și spun 'wow' când o văd cu haioșele. Originară din comuna Viile Satu Mare, unde stă aproape toată vara și încearcă tot felul de mâncăruri, fiind pasionată de gastronomie, Maria Magdalena Matei a învățat rețeta de la mama sa.

"Le fac oarecum în virtutea inerției de câțiva ani buni. N-am vrut să le fac, dar mama oarecum m-a obligat să stau lângă ea să învăț să le fac, pentru că ea și prietena ei făceau cu mare drag și îmi spuneau că aia e femeie adevărat și casnică bună care știe să facă haioșe. Atunci s-a aprins în mine beculețul și am zis să știu și eu să fac. Am învățat destul de repede pentru că am avut o oarecare bază în domeniul gastronomic și am făcut cu plăcere", a spus Maria Magdalena Matei.

Rețeta nu este una foarte complicată, nu are multe ingrediente, dar necesită o pregătire aparte. Deși recomandă femeilor să-și încerce creativitatea în bucătărie, Maria le transmite celor care au unghii foarte lungi "să nu se apuce să facă treaba asta, pentru că nu au dexteritatea necesară".

"Nu a fost rețetă adusă din tinerețea mamei, a primit-o și ea la un moment dat de la o prietenă și așa am învățat-o și noi. N-aș putea spune ce proveniență are, dar ar putea să fie totuși veche, ea a primit-o de la prietena ei și ea cred că a adus-o de ani buni", a arătat aceasta.

Pe vremuri haioșele se făceau după tăiatul porcului de Crăciun, când osânza era proaspătă, numai bună pentru pregătit prăjitura.

"A fost tot timpul o prăjitură de iarnă, când se tăia porcul și cât ținea osânza. Pe vremuri osânza a fost mai bună, acum depinde cum este ținut un porc pentru că furajele își spun cuvântul, nu mai are aceeași calitate ca și atunci când este ținut cu porumb și produse de casă. Se simte pe textură, se simte dacă este porc de carne, de slănină. Este importantă să fie mai grasă osânza", mărturisește Maria. 

Pentru o porție se pune o jumătate de kg de făină, trei gălbenușuri de ou, trei linguri mari de smântână, aproximativ 100-150 ml sifon și o linguriță mică de sare. Se face un aluat elastic. Totodată, o jumătate de kg de osânză dată prin mașina de tocat carne se amestecă cu un sfert de kg de făină. După ce se prelucrează aluatul, mai este nevoie de 300 g de magiun sau 100 g nucă măcinată.

"Prepari într-un vas făină, ouă, smântână, sifon și puțină sare, într-un alt vas prepari osânza, dată prin mașina de tocat, cu făină. Iei aluatul, îl prelucrezi să fie elastic, nu foarte tare, dar nici foarte moale, îl întinzi, iei o treime din compoziția de osânză, ungi, împături, o lași la odihnă la rece aproximativ 40-50 de minute, după care faci iarăși aceeași operațiune de trei ori. Sunt gustoase, sățioase, se fac cu magiun, nucă măcinată. Am încercat și cu marțipan, cu dulceață de vișine, însă ceea ce a rămas în conștiința poporului este cea cu magiun de prune, pe care îl mai facem din când în când", a mai spus Maria.

Ca orice alt preparat haioșele necesită atenție foarte mare, dar secretul constă în calitatea materiei prime și în sufletul pe care-l pui.

"Secretul este materia primă. Contează ca osânza să fie de foarte bună calitate, să nu fie ațoasă, mai degrabă grasă. Făina trebuie să fie de foarte bună calitate. Contează și mâna foarte mult, sufletul pe care-l pui și cuptorul. Haioșele fie plac, fie nu plac. Cei de vârstă înaintată le apreciază mai mult, care au crescut cu ele. Cei mai tineri încep să nu le prea cunoască, sunt mulți care nu le știu. Mai suntem câțiva, cred că nu foarte mulți, care facem haioșe. Lumea se sperie, crede că e greu să faci, că ia o grămadă de timp", a precizat aceasta.

Printre cei care au gustat și apreciat sunt oameni de cultură artiști și inclusiv politiceni atât de importanță locală, cât și națională.

"Fac destul de des, prietenilor mei le fac cadou, dacă este o zi de naștere, un eveniment. Ca și comerț nu m-am apucat, dar nu se știe niciodată. Am mulți prieteni care știu că sunt specialistă în așa ceva. Prefer să duc de multe ori haioșe sau tort la cineva care sărbătorește decât să cumpăr nu știu ce", a adăugat aceasta.

Pentru Maria gătitul este un hobby, a urmat un curs de bucătar patiser, dar este totodată și o modalitate de relaxare.

"Este o modalitate de relaxare și hobby. Altfel nu cred că ar ieși atât de bine. Fac cu drag. Dacă fac cuiva pe cine-l iubesc cu atât mai mult pun suflet sau dacă fac cu o cauză nobilă, cum a fost la concursul de tăiat porci pentru imaginea comunității. Nu sunt eu mare tradiționalistă și nu mă dau în vânt după păstrarea cu orice preț a tuturor tradițiilor, dar sunt unele lucruri de care chiar trebuie să avem grijă", a afirmat Maria.

Din păcate, tot mai puține femei fac haioșe. Multă lume preferă să cumpere haioșele gata făcute din comerț, dar gustul acestora nici nu seamănă cu cele de casă.

Maria consideră că în această perioadă de marketizare excesivă ar trebui regândit tot stilul de viață, să se pună accent mai mare pe calitatea produselor, nu doar pe cantitate.

"Trebuie să se întâmple o minune și să regândim tot stilul nostru de viață, să ne orientăm pe consum de calitate nu de cantitate. Trebuie să avem grijă de ce avem la țară. Sunt tot mai puțini cei care au o gospodărie. Produsele astea nu se compară cu nimic din ce este la supermarket. (...) Femeile nu prea sunt dornice să stea lângă cratiță, au alte priorități. Ar trebui oamenii să își descopere creativitatea, care în școală se inhibă puternic. Toți fugim pentru altele, ne lăsăm duși de val. Dacă îți descoperi puțin creativitatea, atât în gastronomie cât și în munca de zi cu zi, este bine. Trebuie să ai o deschidere pentru partea asta", a mai spus Maria.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro |la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2015